Pasi pe nisip

Am avut un vis in noaptea de Craciun.
Mergeam pe o plaja iar Domnul Iisus pasea alaturi de mine,
pasii ni se imprimau pe nisip,
lasind o urma dubla: una era a mea, cealalta a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea
ca fiecare din pasii nostri reprezentau o zi din viata mea.
M-am oprit ca sa privesc in urma.
Si am revazut toti pasii care se pierdeau in departare.
Dar am observat ca in unele locuri in loc de doua urme nu mai era decit una singura...
Am revazut filmul vietii mele.
Ce surpriza!
Locurile in care nu se vedea decit o singura urma
corespondeau cu zilele cele mai intunecate ale existentei mele:
zile de neliniste si de rea-vointa, zile de egoism sau de proasta dispozitie,
zile de incercari si de indoiala, zile de nesuportat...
Zile in care eu fusesem de nesuportat.
Si atunci intorcindu-ma spre Domnul am indraznit sa-i reprosez:
-Totusi ne-ai promis ca vei fi cu noi in toate zilele!
De ce nu ti-ai tinut promisiunea?
De ce m-ai lasat singur in cele mai grele momente din viata,
in zilele cind aveam cea mai mare nevoie de Tine?
Iar Domnul mi-a raspuns:
-Dragul meu, zilele pentru care n-ai vazut decit o singura urma de pasi pe nisip
sunt zilele in care te-am purtat pe brate...